Molia miniera

Molia minieră ( Cameraria ohridella )

Conținut: Aspect || Biologie || Răspândire || Dăunător || Prevenire || Combatere

Aspect: 4-5 mm lungime; anvergura aripilor anterioare este de aproximativ 3, 5 mm; aripile anterioare sunt de culoare maro ruginiu până la ocru şi sunt prevăzute cu dungi negre şi albe; şi aripile anterioare şi cele posterioare prezintă franjuri lungi, care înlesnesc planarea în aer a moliilor.

Biologie: Perioada principală de zbor a primei generaţii coincide cu înflorirea castanilor. Moliile roiesc în special la răsărit, în primele ore ale dimineţii până la aproximativ ora 14: 00. Perioada de zbor a unei generaţii durează aproximativ 3-4 săptămâni. Pe an se formează cel puţin 2-3 generaţii, a căror apariţie se suprapune parţial cu a celei anterioare. După copulaţie, femela depune până la 40 de ouă rotund — ovale, alb — transparente, de 0, 3-0, 4 mm lungime fiecare, aşezate pe partea superioară a frunzelor, în zona nervurilor de ordinul al 3-lea ale acesteia. în total pe o frunză de castan sunt depuse până la 300 de ouă a diferite femele. După o perioadă de evoluţie embrionară de 2-3 săptămâni eclozează larvele, care încep să roadă (să sape) din parenchimul palisadic (parenchim clorofilian cu celule compacte de pe faţa superioară a frunzelor). Faza de hrănire necesară larvelor pentru dezvoltare durează aproximativ 3-4 săptămâni. Atunci larvele ajung la 7 mm lungime şi năpârlesc până când îşi fac câte o gogoaşă galben — verde (ca viermii de mătase). Larvele creează în ţesutul frunzei nişte coconi mătăsoşi şi lenticulari, unde se transformă în pupe. După aproximativ 3 săptămâni eclozează fluturii adulţi tineri ai generaţiei de început de an şi ai primei generaţii de vară. Pupele din generaţiile târzii de vară şi de toamnă cad odată cu frunzele şi iernează în stratul de frunziş.

Pupele pot supravieţui astfel până la câţiva ani şi reprezintă baza pentru viitoarea populaţie de molii miniere, care creşte relativ rapid.

Răspândire: în Europa a fost pentru prima oară descrisă la începutul anilor 1980, în Macedonia. De atunci specia s-a extins considerabil în Europa. Moliile pot fi găsite mai ales pe castanul sălbatic, ornamental sau porcesc (Aesculus hippocastanum), ce face flori albe, adică în parcuri, grădini şi pe alei.

Dăunător: frunzele atacate prezintă iniţial nişte rosături (pete clorotice) deschise la culoare, trans­parente, care au o formă de virgulă, şi care în continuare vor fi lărgite sub formă de cerc. După aceasta ţesutul dintre nervurile de pe partea superioară a frunzei este mâncat de larve şi drept urmare apar nişte adâncituri de culoare galben ocru şi de 3-4 cm lungime, care în cazul unei invazii în masă sunt atât de extinse încât comunică între ele. În aceste găuri, care sunt vizibile numai de pe partea superioară a frunzei, pot fi observate foarte bine particulele de excremente şi larvele. Copacii afectaţi prezintă deja la mijlocul verii nişte frunze de culoare maronie. Restrângerea supra­feţei de asimilare cauzează castanilor un disconfort fiziologic şi aceştia îşi pierd treptat capacitatea de a se regenera.Cauta  insecticid molia miniera.

Prevenire: castanii să fie controlaţi regulat. Frunzele căzute trebuie îndepărtate în întregime, deoarece aici se află şi stadiile de pupă, care iernează în straturile de frunziş. într-un kilogram de frunziş de castan pot exista până la 4000 de pupe ale moliei miniere. în cazul unei invazii în masă este necesară îndepărtarea frunzişului căzut pe toată durata perioadei de vegetaţie. Prin intermediul capcanelor cu feromoni se poate controla populaţia de molii miniere. –

Combatere: pe cale chimică molia minieră poate fi combătută cu ajutorul preparatului insecticid numit dimilin (substanţă activă: diflubenzuron). Dimilinul trebuie aplicat în aprilie/ mai, cu puţin timp înainte de înflorirea castanilor. Dimilinul are efect ovicid (ucide ouăle) şi larvicid (ucide larvele). Pe cale biologică molia minieră nu poate fi efectiv combătută, deşi specia are câţiva duşmani naturali, cum ar fi de exemplu piţigoiul mare şi piţigoiul albastru, viespile parazite din familia Ichneumonidelor, viespile din familia Chalcidoidae şi cele din familia Braconidae.

Leave a Reply