Gândacul pâinii

Gândacul pâinii ( Stegobium paniceum )

Conținut: Aspect || Biologie || Răspândire || Dăunător || Prevenire || Combatere

Aspect: are 1,75-4 mm lungime, o culoare roşietică-maronie şi peri mici şi deşi; aripile (elitrele) , care prezintă nişte rânduri de puncte fine, acoperă întreaga parte posterioară a corpului; platoşa chitinoasă a gâtului are marginea laterală ascuţită; antenele se termină în trei segmente lungi.

Biologie: Femelele depun până la 100 de ouă de circa 0,4 mm pe alimente precum făină, mirodenii sau în locuri întunecoase. Gândacul pâinii trăieşte obligatoriu în simbioză cu o ciupercă a drojdiei, care este aplicată pe suprafaţa ouălor cu ajutorul unei perechi de apendice din organele reproducătoare feminine. Imediat ce larvele eclozează sunt infectate cu ciuperca drojdiei. Se presupune că ciuperca conţine vitamine importante pentru aceşti gândaci. Forma larvelor este asemănătoare cu cea a larvelor de cărăbuş, adică sunt încovoiate la mijloc. Larva, în primul stadiu, are 0,5 mm lungime, iar în ultimele ajunge la 5 mm. Larvele au la nivelul capului o capsulă de culoare maro deschis, ce prezintă în zona aparatului bucal nişte mandibule puternice de culoare închisă. într-un loc de clocire adecvat, larvele formează un cocon printr-o secreţie a glandelor salivare, în care vor năpârli, transformându-se în crisalide (pupe). Din stadiul de crisalidă se face metamorfoza în gândac tânăr , care abia după întărirea exoscheletului şi maturizarea organelor reproducătoare, iese din cocon. Gândacii adulţi nu se mai hrănesc , ci încep copulaţia. Ulterior femelele încep depunerea ouălor, ce se poate prelungi până la trei săptămâni. Apoi femelele părăsesc locul de până atunci şi caută ferestre sau pereţi, pe care să se stabilească. De cele mai multe ori aşa se observă invazia.Evoluţia de la ou la insectă matură depinde de temperatură şi durează circa 219 zile la 20-22 ° C şi numai 66-74 de zile la 26-27 ° C. Într-un an pot apărea 2-3 generaţii de gândaci. Gândacul pâinii este probabil cel mai des întâlnit dăunător în case, apartamente, farmacii şi drogherii.

Răspândire: Este răspândit în aproape toată lumea. Aceşti gândaci pot fi găsiţi în cămările de alimente şi dulapuri, unde vin la pâine, paste făinoase, cereale, plante leguminoase, zarzavaturi, ceai, ciuperci uscate şi boabe de cafea.

Dăunător: Larvele pătrund în interiorul alimentelor uscate, precum pastele făinoase, produsele de patiserie sau nucile. Mai pot fi găsite şi în plante leguminoase, cereale, plante uscate, cafea, cacao, ciocolată şi materiale precum coperţile de carte, piele sau în ierbare etc. Sunt dăunători ai alimentelor şi proviziilor, din cauza larvelor ce se hrănesc în faza de creştere şi contaminează cu bacteriile din excremente şi cu pânzele ţesute. Gândacii pot roade şi folie de plastic, carton, hârtie şi ambalaje etanşe din silicon. Gândacul pâinii este tipic dăunător pentru igienă, adică alimentele infestate nu se mai pot consuma.

Prevenire: Cămările şi recipientele de alimente trebuie controlate regulat în vederea unei posibile invazii. Trebuie acordată atenţie deosebită rosăturilor şi găurilor mici din ambalaje. Nu trebuie depozitate provizii în cantităţi mari, ci mai bine alimente în cantităţi mici. Alimentele să fie păstrate în vase bine închise, precum vase de sticlă cu capace etanşe. O păstrare la temperaturi joase (sub 16° C) împiedică înmulţirea gândacilor. Cauta insecticide gandacul painii.

Combatere: Deoarece nu se cunosc boli ce pot fi transmise la om de către gândacul pâinii, este suficientă congelarea alimentelor la -18 0 C timp de o săptămână în cazul  unei  contaminări  uşoare.   Ca alternativă, alimentele mai pot fi încălzite la cuptor timp de 30 de minute la temperatura de 80 ° C.

Leave a Reply