Gândacul roșu de bucătărie

Gândacul roşu de bucătărie (Blattella germanica)

Conținut: Aspect || Biologie || Răspândire || Dăunător || Prevenire || Combatere

Aspect: 13-15 mm lungime; culoare galben — maronie; femelele sunt de regulă mai închise la culoare decât masculii; pe platoşa gâtului (Pronotum) ei au două dungi maro închis. Partea posterioară a corpului femelelor este lată şi rotunjită la spate, spre deosebire de cea a masculilor; animalele adulte au aripi relativ bine dezvoltate, dar nu pot zbura; se poate observa că masculii, ce au o constituţie mai uşoară, fac un zbor planat; incapacitatea de a zbura este compensată de agilitatea gândacilor; ei au, ca toate speciile din această familie, două antene foarte lungi şi un corp aplatizat, ce le înlesneşte accesul în cele mai mici crăpături.

Biologie: gândacul roşu de bucătărie este în general activ noaptea, pe timpul zilei rămânând ascuns. Gândacii stau ascunşi în grupuri restrânse şi căutarea ascunzătorilor se face cu ajutorul unui feromon de agregare secretat prin excremente. Numai în cazul unei invazii în masă pot fi văzuţi ziua, ieşind din ascunzători. Ei trăiesc între 100 şi 200 de zile. La o săptămână de la împerechere (copulaţie) apar pachetele de ouă (ooteci) de culoare maronie, care conţin chitină. O ootecă are în medie 36 de ouă şi este purtată de femelă în jur de patru săptămâni pe partea posterioară a corpului, care îi asigură lichidele şi substanţele nutritive necesare. Ouăle sunt relativ bine protejate în interiorul pachetelor de condiţiile nefavorabile din mediul înconjurător şi pot rezista chiar la temperaturi de 22° C. Ele sunt protejate chiar şi împotriva insecticidelor. Femelele expulzează ootecile cu puţin timp înainte de eclozarea larvelor, în apropierea unei surse de apă. Larvele eclozează imediat după expulzarea ootecilor şi, în decursul a 2-3 luni, ajung la maturitatea sexuală. Din cauza duratei scurte a evoluţiei, specia se poate înmulţi foarte uşor şi repede în clădirile locuite de oameni.


cum scap de gandaci de canalizare

Răspândire: Gândacul roşu de bucătărie preferă mediile calde şi umede. Temperatura optimă este de 25-30° C. Sunt foarte răspândiţi în hoteluri şi medii ce ţin de gastronomie, în bucătării de restaurante, cămine, spitale, brutării, grădini zoologice, sere etc. Pe lângă acestea mai pot fi găsiţi în case şi apartamente private. Ei pot ajunge în casele oamenilor cu ajutorul transporturilor de alimente, când stau ascunşi în ambalaje. De la o clădire deja afectată (de exemplu fabrică de alimente) gândacii se pot răspândi şi în vecinătatea acesteia.

Dăunător: Sunt tipici dăunători de provizii, materiale şi igienă. Fiind un omnivor tipic, gândacul roşu de bucătărie se hrăneşte cu orice substanţă nutritivă de provenienţă animală sau vegetală, care îi este accesibilă, de exemplu resturi din bucătărie şi resturi de mâncare, dar şi hârtie, textile şi piele. Alimentele infestate sunt compromise prin excremente, resturi de năpârlire, elemente predigerate şi secreţii ale glandelor salivare, ceea ce determină numeroase probleme de igienă şi prezintă un risc pentru sănătate. Substanţele ce participă la contaminare pot provoca reacţii alergice la om. De la alergenii proveniţi de la gândacii roşii de bucătărie pot apărea simptome de astm. Numeroşi agenţi patogeni (ai unor boli) sunt răspândiţi prin resturile şi fecalele gândacilor datorită mobilităţii acestora. În guşa acestui gândac s-a demonstrat prezenţa bacteriei Salmonella, pe care o pot transmite şi la oameni. Studiile au arătat că gândacul roşu de bucătărie este purtător al tuberculozei şi anthraxului, precum şi organism — gazdă intermediară pentru nematozi. In întreprinderile agrare, din cauză că gândacii transmit la vite agenţi patogeni ai diverse boli, se poate ajunge la pierderi de producţie în ceea ce priveşte produsele din lapte şi carne. Alimentele infestate de gândaci capătă un miros neplăcut şi nu mai pot fi consumate sub nici o formă de către om. Ele trebuie aruncate cât mai repede posibil.

Prevenire: Să se acorde mare atenţie curăţeniei, mai ales în bucătărie. Nu trebuie lăsate mult timp alimente neacoperite sau resturi de alimente. Resturile biodegradabile trebuie duse regulat în afara casei şi aruncate. Crăpături şi găuri în pereţi sau podea, care ar putea servi drept cuib şi loc de clocire, trebuie astupate. Să se facă constant verificări, dacă există resturi alimentare prin casă.

Combatere: în cazul unei invazii de gândaci dovedite, trebuie contactată o firmă profesionistă, specializată în combaterea dăunătorilor (firmă de dezinsecţie). Pentru a se stabili proporţiile invaziei se instalează capcane adezive (de detectare) prevăzute cu substanţe de ademenire asemănătoare feromonilor eliberaţi de gândaci. Măsurile efective de combatere constau în atragerea gândacilor cu momeală, respectiv pulve­rizarea insecticidelor de contact asupra lor. De multe ori sunt aplicate ambele metode. O combatere eficientă a gândacilor este posibilă numai prin acţiuni continue de îndepărtare. O singură intervenţie este în orice caz sortită eşecului.

8 Responses to “Gândacul roșu de bucătărie”

  1. tache says:

    incorect eu am gasit de 20 mm lungime

  2. mir says:

    poate la tine sunt mutanti !!!
    :) )

  3. maria says:

    21 mm!.. Tache, te am luat!

  4. bugkiller says:

    am omorat cativa cat degetul meu mare de la mana, deci aproximativ 40 mm…

  5. Steffy says:

    Sunt asa mari aia de “ghena”, mai barosani, dar aia clasici sunt mai mici.

  6. oana says:

    fratilor nu pot sa mai scap de ei….. cmf????? dati-mi va rog un sfat

  7. alex says:

    foloseste otrava de candaci dar,e posibil sa nu moara chiar dupa cateva zile.Daca dupa 2 saptamani nu mor inseamna ca trebuie sa folosesti alta otrava de candaci.

  8. Dragos says:

    Oana te sfatuiesc la randul meu,exact cum a fost si eu sfatuit de o vecina,incearca Regetox,il vei gasi la farmacie veterinara,am inteles ca este un insecticid de gandaci foarte bun

Leave a Reply