Gandacul orezului

Gândacul din Surinam sau al orezului ( Oryzaephilus surinamensis )

Conținut: Aspect || Biologie || Răspândire || Dăunător || Prevenire || Combatere

Aspect: 2-3 mm lungime; corp alungit de culoare gri — maro; partea superioară a toracelui are trei coaste longitudinale vizibile; pe fiecare parte laterală a platoşei gâtului se observă 6 zimţi mici; aripile (elitrele) sunt prevăzute cu nişte rânduri lungi punctate; elitrele acoperă întrega parte posterioară a corpului; antene împărţite în 11 segmente se termină în formă de măciucă, compusă din trei părţi; larvele ating o lungime de 5 mm şi sunt colorate alb până la galben pal; corpurile larvelor sunt acoperite de peri fini şi lungi.

Biologie: femelele depun zilnic până la zece ouă (în total se ajunge şi la 500 de ouă în cazul unei singure femele) la o temperatură a mediului de 22-26° C, într-un loc de clocire potrivit, cum ar fi de exemplu făina. Temperatura optimă de care gândacul are nevoie pentru a se dezvolta este între 18 – 37° C. În condiţii optime, evoluţia de la stadiul de ou la cel de gândac adult durează 20-25 de zile. Din cauza ciclului scurt de evoluţie, specia tinde către răspândire în masă în condiţiile potrivite. Gândacii sunt foarte sensibili la frig. Durata vieţii lor este de trei ani.

Răspândire: Specia este foarte adaptabilă şi de aceea este răspândită în aproape toată lumea. Fiind o specie sinantropă, este întâlnită în principal în depozite, cămări şi dulapuri de provizii.

Dăunător: Dăunător de provizii şi pentru igienă. Atât gândacii, cât şi larvele se hrănesc cu produse bogate în carbohidraţi, precum cereale, nuci, fulgi de ovăz, biscuiţi etc. Pe lângă acestea ei mai atacă şi seminţe, stafide şi fructe uscate, deoarece acestea conţin uleiuri. Alimentele infestate sunt contaminate cu excremente, produse ale năpârlirii şi lamură de făină. în cazul răspândirii în masă, gândacii se adună în aşa zise cuiburi. Prin capacitatea lor de a schimba secreţii între ei, ridică gradul de umiditate al mediului şi se poate ajunge astfel la o infestare secundară cu ciuperci. In continuare pot apărea şi alţi dăunători.

Prevenire: Să se caute constant semne ale unei invazii, iar alimentele să fie păstrate la rece, în locuri uscate şi în vase bine închise.

Combatere: Alimentele afectate trebuie înlăturate. Pentru a se asigura că toate stadiile de evoluţie au fost eliminate, alimentele trebuie congelate timp de câteva zile sau încălzite la cel puţin 50 ° C. Să se cureţe temeinic dulapurile şi cămările de alimente, după curăţare urmând a fi lăsat să se usuce bine locul. Crăpăturile şi cotloanele ascunse trebuie aspirate bine. Măsuri directe de combatere a invaziei constau, de asemenea, în folosirea, insecticidelor de contact şi a pământului de diatomee. Trebuie evitată neapărat contaminarea alimentelor cu aceste substanţe.

Leave a Reply