Scarabeul de casa

Scarabeul de casă sau scarabeul de bârnă ( Hylotrupes bajulus )

Conținut: Aspect || Biologie || Răspândire || Dăunător || Prevenire || Combatere

Aspect: masculii au 7-16 mm lungime, iar femelele au 10 -22 mm lungime; corpul are culoarea castaniu până la negru; corpul este acoperit cu peri fini şi gri; culoarea corpului variază considerabil de la un individ la altul; aripile (elitrele) au pe suprafaţa lor două zone de culoare deschisă şi acoperite cu peri; platoşa gâtului este rotunjită şi are două calozităţi de culoare închisă; capul este ceva mai îngust decât platoşa gâtului; ochii sunt poziţionaţi în apropierea locului unde sunt inserate antenele; antenele scarabeului sunt relativ scurte şi fragmentate în segmente; corpul este în oarecare măsură aplatizat dorsoventral; larvele, care pot ajunge până la 22 mm lungime, au o culoare ivorie, nu au picioare (apode) şi au un cap castaniu şi mic; pe cap se află aparatul bucal pentru masticat şi rupt, cu mandibule foarte puternice şi trei ochi mici şi compuşi; corpul larvelor se lăţeşte în zona toracelui şi se îngustează înspre partea posterioară.

Biologie: scarabeii adulţi ajung la vârsta de 3 – 4 săptămâni şi încetează să se mai hrănească. Scopul existenţei lor se concentrează, din acel moment, exclusiv pe înmulţire. Femela scarabeu de casă depune în timpul verii (iulie şi august), după actul reproducerii, aproximativ 200 – 400 de ouă cu ajutorul unui ţep lung, special conceput pentru această acţiune. Ouăle sunt depuse cu precădere în spaţiile înguste şi crăpăturile din scoarţa coniferelor uscate (şi în lemn de construcţii ce nu reţine umezeala). în decursul vieţii de adult, ce durează 2 -3 săptămâni, o femelă poate depune până la 1000 de ouă. După această acţiune femelele mor, masculii fiind deja morţi încă de la sfârşitul actului de reproducere (copulaţie). După 2-3 săptămâni în care se desfăşoară evoluţia embrionară, larvele eclozează şi încep să-şi roadă coridoare în lemnul uscat, ce devin tot mai mari (până la 12 mm în diametru). Când se hrănesc, larvele pot fi recunoscute după sunetul specific de fărâmiţare a lemnului. In condiţii optime de mediu (30° C şi 30 % umiditate a lemnului) evoluţia larvară durează aproximativ doi ani. în condiţii nefavorabile, durata evoluţiei poate fi prelungită până la 18 ani. In ultimul stadiu de evoluţie, larva îşi face un înveliş pentru a trece în stadiu de pupă şi în care va avea loc metamorfoza, înveliş pe care îl amplasează imediat sub suprafaţa lemnului. După metamorfoză eclozează scarabeul adult, care părăseşte adăpostul de pupă, zburând printr-o gaură de circa 3 x 7 mm.


cum scap de cariile de lemn

Răspândire: este răspândit în întreaga regiune palearctică (Europa, Asia). Prin comerţul internaţional cu lemn, specia s-a extins şi în America de Nord, Africa de Sud şi Australia. în aşezările omeneşti, scarabeii pot fi găsiţi în lemn de construcţii uscat, fără igrasie, mai ales în grinzile cu zăbrele ale acoperişurilor.

Dăunător: larvele produc pagube lemnului de construcţii, hrănindu-se cu el. Ele formează, prin rosături, coridoare transversal-ovale, largi de până la 12 mm, în lemn. Larvele lasă în urma lor, de-a lungul coridoarelor, praf ce rezultă din roaderea lemnului şi boabe de excremente. De multe ori până la suprafaţa lemnului mai este doar un strat foarte subţire de lemn. Deoarece o invazie poate fi remarcată abia după ani de zile, când scarabeii maturi găuresc lemnul pentu a zbura, pagubele provocate lemnului pot fi substanţiale. De multe ori grinzile de lemn sunt foarte adânc găurite, ceea ce în cazul unei furtuni poate duce chiar şi la prăbuşirea acoperişului.

Prevenire: Lemnul nou pentru construcţii să fie folosit numai după tratarea sa în prealabil cu insecticidele corespunzătoare, cum este stabilit de normele legale naţionale.

Combatere: O combatere directă cu insecticide a larvelor ce sapă în lemn, este foarte dificilă, deoarece tunelurile lor sunt astupate de praf, secreţii şi excremente, astfel că insecticidele de multe ori nu pătrund suficient de adânc. De aceea este folosită o metodă prin care lemnul atacat este încălzit, temperatura ridicată omorând larvele. În acest sens, lemnul trebuie încălzit pentru aproximativ jumătate de oră la 60° C. Pentru a împiedica apariţia unei noi invazii, lemnul trebuie în continuare tratat cu insecticide de contact. O altă metodă eficientă este folosirea insecticidelor sub forma gazoasă, cum este acidul cianhidric sau bromura de metil. Din cauza că apariţia scarabeilor de casă provoacă pagube masive, combaterea invaziei ar trebui făcută de o firmă specializată de dezinsecţie.

Leave a Reply