Melcii

Melcii ( Gastropoda )

Conținut: Aspect || Biologie || Răspândire || Dăunător || Prevenire || Combatere

Melcii constituie în toată lumea o clasă foarte bogată de animale şi sunt reprezentanţi ai moluştelor (Mollusca). în toată lumea există circa 43. 000 de specii, care trăiesc atât pe uscat, cât şi în apă (ape dulci, mare) sau ca amfibieni. Printre speciile de melci se deosebesc limacşii (arionidele), adică melci care nu au cochilia specifică, şi melcii care prezintă pe spate o cochilie. Deoarece majoritatea speciilor terestre (de uscat) de melci se hrănesc cu plante (sunt fitofage), pot produce daune considerabile în grădini şi sere. Pentru grădinarul profesionist şi pentru cel amator sunt importante mai ales următoarele specii: melcul maro de grădină (Arion lusitanicus), limacsul negru (Arion hortensis), limacsul cenuşiu (Limax maximus), limacsul Deroceras reticulatum, melcul de grădină (Cepaea hortensis), melcul roman/melcul de măr/ melcul selenar (Helix pomatia) şi, pe lângă acestea, în iazurile din grădini mai apar şi melcii acvatici din familia Lymnaea sp.

Aspect: Arion lusitanicus: până la 140 mm lungime; dimensiunile variază mult şi depind de condiţiile de mediu; culoarea corpului este de asemenea variabilă şi poate fi de la maro închis până la maro roşcat, roşu, portocaliu, cenuşiu, verde — cenuşiu sau negru; corpul este cel tipic limacşilor, cu un înveliş solzos lucios (manta), la al cărui capăt anterior se află un orificiu pentru respiraţie. Capul prezintă două perechi de tentacule, pe care melcul le poate retrage; la capetele tentaculelor anterioare se află ochii melcului; are o limbă bine dezvoltată, aspră, ca un raşpel.

Arion rufus: ajunge până la 180 mm; este cea mai mare specie de limacs din zonele noastre; corpul este de culoare roşu închis până la maroniu; are pielea striată; tegumentul (manta) este lucios şi prezintă un orificiu de respirat foarte vizibil; capul este prevăzut cu două perechi de tentacule, pe care le poate retrage; la capetele tentaculelor anterioare se află ochii melcului; are o limbă bine dezvoltată, aspră, ca un raşpel.

Arion hortensis: are 30-50 mm lungime; culoare maro închis până la negru; talpa piciorului este deschisă la culoare; dâra lăsată de substanţa mucoasă produsă de melc este incoloră sau galbenă; mantaua este lucioasă şi prezintă un orificiu de respirat foarte vizibil situat în jumătatea anterioară a corpului; capul este prevăzut cu două perechi de tentacule, pe care le poate retrage; la capetele tentaculelor anterioare se află ochii melcului; are o limbă bine dezvoltată, aspră, ca un raşpel.

Limax maximus: ajunge până la 150 mm lungime; corpul este de culoare gri deschis până la alb şi este prevăzut cu nişte pete închise la culoare pe părţile laterale; dâra lăsată de substanţa mucoasă produsă de melc este incoloră; mantaua are nişte striaţii concentrice şi prezintă un orificiu de respirat foarte vizibil la capătul posterior; coada este uşor încovoiată; capul este prevăzut cu două perechi de tentacule, pe care le poate retrage; la capetele tentaculelor anterioare se află ochii melcului; are o limbă bine dezvoltată, aspră, ca un raşpel.

Deroceras reticulatum: are 50-60 mm lungime; corpul are culoarea gri deschis până la maro roşcat, peste care este desenat un model ca o pânză, închis la culoare; mantaua are nişte striaţii concentrice şi prezintă un orificiu de respirat foarte vizibil la capătul posterior; coada este uşor încovoiată; capul este prevăzut cu două perechi de tentacule, pe care le poate retrage; la capetele tentaculelor anterioare se află ochii melcului; are o limbă bine dezvoltată, aspră, ca un raşpel (radula cu dinţişori).

Cepaea hortensis: cochilia ajunge până la 16 mm înălţime şi 20 mm lăţime; are unele dungi gălbui şi altele închise la culoare; capul este prevăzut cu două perechi de tentacule, pe care le poate retrage; la capetele tentaculelor anterioare se află ochii melcului; are o limbă bine dezvoltată, aspră, ca un raşpel(radula cu dinţişori).


cum scap de molii

Helix pomatia: cochilia are aproximativ 40 mm lăţime şi tot atât măsoară şi în înălţime; corpul este de culoare crem până la galben deschis; capul este prevăzut cu două perechi de tentacule, pe care le poate retrage; la capetele tentaculelor anterioare se află ochii melcului; are o limbă bine dezvoltată, aspră, ca un raşpel.

Biologie: Melcii sunt activi ziua, dacă au suficientă umiditate, dacă nu, ei rămân nocturni. In condiţii aride, limacşii secretă mult mucus, îngroşându-şi masa viscerală şi protejându-se astfel de dezhidratare. Ei hibernează în găuri subterane şi crăpături din sol, care sunt ferite de îngheţ şi în care îşi încetinesc procesele metabolice, intrând într-o stare de letargie. Melcii cu cochilie se retrag în acestea pe perioada hibernării, împerecherea melcilor are loc din a doua jumătate a verii până în toamnă. Deşi melcii sunt hermafrodiţi, îşi găsesc de obicei un partener pentru reproducere şi se fertilizează reciproc. Ouăle sunt îngropate în locuri adecvate. Evoluţia embrionară depinde de temperatură şi de gradul de umiditate, şi durează între două şi patru săptămâni.

Răspândire: melcii sunt răspândiţi în aproape toată lumea. Pot fi găsiţi pe diverse plante sălbatice sau de cultură.

Dăunător: Melcii rod cu ajutorul limbii lor zimţate (radula) găuri de formă neregulată pe frunze sau alte părţi ale plantei. Dacă se priveşte atent, în general se poate recunoaşte încă dâra uscată de mucus lăsată de melc. În cazul unei invazii în masă, plantele devin vulnerabile din punct de vedere fiziologic şi încep să se ofilească. În zonele roase pot apărea infecţii secundare, produse de ciuperci sau bacterii.

Prevenire: Să se atragă prădătorii naturali ai melcilor, precum aricii, gândacii răpitori din specia Calosoma sycofanter Carabidae, licuricii, şerpii de casă, broaştele, păsările etc. Pământul de grădină trebuie, înainte de perioada de ger, să fie afânat bine până la o adâncime de aproximativ 20 cm, astfel melcii care hibernează, vor degera. Să fie aşezat în jurul plantelor un strat subţire de muici, compus din resturi vegetale uscate, precum urzici, frunze de tătăneasă, frunze de roşii, frunze a diferite soiuri de ferigi, resturi de grâu, ace de molid, paie tocate (şişcă) şi scoarţă mărunţită, deoarece acest gen de muici este evitat de melci. In grădină trebuie ca plantele de cultură să fie îngrădite de nişte bariere naturale, fie prin aplicarea unor straturi de rumeguş sau prin tunderea măruntă a gazonului, fie prin instalarea unor garduri speciale împotriva melcilor etc, pentru a împiedica melcii să ajungă la plantele de cultură sau cele ornamentale. Eventualele grămezi de compost să se situeze la 5-10 m distanţă de grădină. Plantele pot fi stropite înainte de sădire, cu fiertură de lavandă, begonii sau coacăze.

Combatere: Raţele alergătoare indiene reprezintă o metodă eficientă, pentru a scăpa de o invazie de melci. Ghivece răsturnate cu argilă şi bucăţi de lemn putrezit să fie aşezate în poziţii strategice, pentru a le servi melcilor drept adăpost artificial. Apoi melcii pot fi adunaţi în timpul zilei şi îndepărtaţi. Melcii mai pot fi momiţi cu capcane ce conţin cantităţi mici de bere, care să fie amplasate tot în locuri strategice. Melcii sunt atraşi de aroma malţului şi a fructelor de hamei (folosite pentru bere) şi cad în aceste capcane cu bere, unde se îneacă. Capcanele trebuie zilnic golite şi umplute la loc. Pe cale chimică melcii pot fi combătuţi cu otravă de melci, cum ar fi de exemplu methiocarbul, care este o substanţă neurotoxică foarte puternică. Dar folosirea acestuia nu este recomandabilă, deoarece această otravă afectează şi alte organisme, cum ar fi de exemplu mamiferele. Mai puţin dăunătoare sunt momelile de melci pe bază de metaldehide, care acţionează numai asupra melcilor şi care se degradează rapid în mediu. Totuşi şi aceste preparate trebuie aplicate, luând toate măsurile de precauţie. Dacă sunt copiii mici prin preajmă, ar trebui în general să se renunţe la ideea folosirii otrăvurilor chimice pentru melci.

16 Responses to “Melcii”

  1. maria says:

    vreau si eu o solutie sa scap de limaxi din baie ceva sai omoare

  2. Floricel says:

    Da, capcanele cu bere sunt ingrozitor de eficace. Ca bariere naturale, au dat un randament excelent si cordoanele de fragi. O otrava naturala este zatzul de cafea, dar in vreme de seceta acesta trebuie mentinut umed, iar in vreme de ploaie e spalat, decu n-are o actiune de lunga durata. La fel in cazul cordoanelor de sare sau var nestins, care si polueaza solul.

  3. dimulescu says:

    melci sunt frumosi

  4. rares says:

    cum se numeste substanta produsa de limax

  5. rebeca says:

    as vrea sa fac o casuta pt un melc cu ce ar trebui sa o fac?

  6. Zăgan Vichente says:

    Aş dori o reţetă culinară pentru mâncare de melci cu cochili de curte.Am în curte peste 20 de melci cu cochilii care trăiesc pe resturile dela viţa de vie sălbaticaă

  7. anca says:

    eu am presarat sare pe ei si se transforma in mucus

  8. Stefan says:

    Foarte folositoare informatiile din acest articol. Am o invazie de melci in gradina iar aici am gasit cum pot combate aceasta problema in mod natural.

  9. Barbara says:

    Vreau un melc!!!!!

  10. daniela says:

    Poti sa pui sare pe ei, ei am 13 ani, iar cand merg la bunica gasesc o gramada, si imi place sa pun pe LIMAXI sare, deoarece ei respira prin piele , iar sarea acopera orificiile respiratoare, in fine ne interesant, dar sarea e remediul cel mai bun pe orce tip de melci 🙂

  11. Laurentiu Preda says:

    OPTIMOL , asa se numeste izbavirea !
    Sunt granule care se cumpara la orice farmacie fitosanitara , presari in zonele cu probleme si ai scapat de limacsi !

  12. frei_herr says:

    Pt.@Daniela (cu D mare, loaza mica, ca e nume propriu!):
    Pt. virsta de 13 ani esti cam stupida, copilo! Fie si numai pt. faptul ca ai “placeri” primitive sa vezi cum alte animale (daunatoare in cazul de fata) se chinuiesc ingrozitor si mor. La virsta asta, dpdv uman insa deja nu se mai pot face mare lucru pt. tine…
    Stie profa ta de romana ca ar cam trebui sa te lase corigenta?

    1. Orificiile sint respiratorii, nu … respiratoare, nataroaica inculta;
    2. un limacs, doi limacsi nu … limaxi, agramata mica;
    3. Remediu e ceva care … remediaza(repara), imbunatateste sau vindeca(lecuieste). Sarea ii omoara, analfabeto! Pt. ei sarea este o otrava deci…

    P.S. Eu te sfatuies sa lasi dracului mizgalitul aiurea pe internet si sa te apuci serios de carte. Altfel risti sa ajungi o … trintorita. La fel ca si melcii astia. Ei fara cochilie, tu … fara EDUCATIE!

  13. Maria says:

    Trebuie sa presar sare pe ei sau pot sa presar sare pe sol si sa moara cand merg noaptea pe sare ?
    Multumesc.

  14. asd says:

    ok

    avem printre noi 2-3 posibil pshihopati .

  15. Ariana says:

    Pentru @frei_herr (apropo, vine de la “fraier”?). Eu nu înțeleg ce ai cu @daniela. Fata are perfecta dreptate în ce a zis. La 13 ani ești sigur că scriai corect? Eu nu prea cred. Din câte văd, nici acum nu ai învățat că în interiorul cuvintelor se folosește “î” din “a”, adică “â”. Daniela are toată viața înainte ca să învețe. Îți zic eu că dacă ea nu era o fata informată, nu avea ce să caute pe site-ul ăsta, la postarea asta. Ar fi frumos să ne măsurăm cuvintele… Pa-pa

Leave a Reply