Ţânţarii de gale

Ţânţarii de gale din familia ( Cecidomyiidae )

Ţânţarii aceştia reprezintă o familie bogată în specii, ce aparţine ordinului Diptera şi subordinului ţânţarilor (Nematocera).

Aspect: 0,5- 4 mm lungime; corpul fragil are în general culoarea galben — portocaliu, roşu deschis până la roşu închis sau negru; în zona toracică sunt inserate trei perechi de picioare lungi; pe partea dorsală a toracelui se află o pereche de aripi late, parţial acoperite de peri; aripile posterioare s-au modificat cu timpul şi au rol în echilibrarea zborului; ţânţarii au pe cap nişte antene compuse din mai multe segmente, asemănătoare unor şiraguri de perle; ochii compuşi (ochi cu faţete) se află deasupra antenelor şi se întrepătrund unul cu altul; unele specii au suplimentar şi ochi simpli (ocelli); femelele prezintă un tub lung, asemănător unui telescop şi descoperit la capăt, ce este folosit la depunerea ouălor şi care se numeşte ovipozitor; larvele lungi de 2-5 mm sunt asemănătoare unor viermi, nu au picioare (apode), iar corpul lor este fusiform şi de culoare galben deschis, roşu — portocaliu sau maro închis; capsula capului este la larve de dimensiuni mai reduse.

Biologie: printre speciile numeroase de ţânţari ale familiei Cecidomyiidae se disting atât dăunători, cât şi folositori. Numai speciile ce se hrănesc cu plante (fitofage) sunt dăunătoare. Femelele îşi depun ouăle pe lăstarii, frunzele, mugurii sau fructele plantelor gazdă. Larvele eclozate încep imediat să se hrănească, pentru a se dezvolta cât mai rapid. Datorită acţiunii anumitor substanţe eliberate în timp ce larvele se hrănesc, plantele formează nişte excrescenţe (numite gale sau cecidii), care sunt în continuare modelate de larve prin saliva lor. În aceste gale larvele se pot dezvolta în linişte, fiind protejate. Apoi ele se transformă în pupe la nivelul solului, iar pupele astfel formate se aseamănă unor mumii.

Răspândire: Aceşti ţânţari sunt răspândiţi în aproape toată lumea, împărţindu-se în aproximativ 5000 de specii. În Europa apar 1600 din acestea, iar aproximativ 700 din ele pot fi găsite în Europa centrală şi de est. Specii fitofage importante sunt ţânţarul de gale al perelor (Dasyneura pyri), ţânţarul de gale al fagului (Mikiola fagi), ţânţarul de gale al mazării (Contarinia pisi), Contarinia nasturtii, ţânţarul de gale al zmeurii (Thomasiniana theobaldi), ţânţarul de gale al florilor de grâu (Contarinia tritici) şi Dassineura brassicae.

Dăunător: Plantele atacate pot fi recunoscute după galele formate, care sunt specifice speciei. Ele apar în urma procesului de hrănire al larvelor şi pot fi găsite pe toate zonele plantei, în afară de rădăcină. Cele mai mari pagube survin în urma invaziei ţânţarilor de gale, care se hrănesc cu fructe. Cauta aici insecticide tantari gale.

Prevenire: Să fie atraşi prădătorii naturali ai ţânţarilor, de exemplu păianjenii sau muştele din familia Empididae. Sistemul imunitar al plantei poate fi consolidat prin mijloace de creştere a rezistenţei.

Combatere: Galele din ţesutul plantei pot fi decupate, pentru a împiedica extinderea ţânţarilor de gale.

Leave a Reply