Viespile şi gărgăunii/ bărzăunii

Vespidae

Aceştia sunt prădătorii naturali ai unor numeroase insecte dăunătoare, printre care în special speciile de muşte. în Europa centrală şi de est trăiesc multe specii de gărgăuni şi 8 specii de viespi sociale, ce îşi construiesc cuiburi elaborate. Aripile acestor viespi stau împăturite una peste alta, când viespile sunt în stare de repaus. Ciclul de viaţă a unei astfel de colonii este de un an, şi numai reginele tinere supravieţuiesc pe timp de iarnă, când intră într-o stare de somnolenţă şi inactivitate (hibernare). Toate celelalte viespi mor deja în toamnă. O viespe lucrătoare trăieşte , în funcţie de condiţiile de mediu, 2-4 săptămâni. Viespile se hrănesc cu insecte, nectar de flori, secreţia zaharoasă a afidelor şi a ciupercilor, fructe dulci etc.

Specii importante: viespea europeană (Vespula germanica), viespea comună (Vespula vulgaris), viespile din familia Polistes sp. şi calabrone (Vespa crabro).

Metode de atragere: să se creeze şi apoi să se menţină nişte condiţii potrivite de habitat, precum lemnul uscat, în grădină şi în apropierea ei. Să se plaseze nişte cuiburi făcute din lemn, ce pot fi găsite în comerţ sau pot fi confecţionate acasă. Din cauză că viespile au un ac cu venin, mulţi oameni se tem de ele, dar acestea nu pot fi periculoase de cât pentru persoanele alergice. Există multe convingeri populare, cum că viespile şi bărzăunii ar putea, în anumite condiţii, ucide un animal mare sau chiar un om, dar acestea nu sunt decât fabulaţii. Veninul viespilor şi al bărzăunilor nu este mai toxic decât cel al albinelor sau al altor specii de viespi mai mici. Pe deasupra, unele dintre ele când înţeapă, nu eliberează decât o doză mică din secreţia glandelor lor veninoase. În schimb dacă cineva este înţepat de o albină, care în momentul înţepăturii îşi pierde în general şi acul şi vezica cu venin, persoana respectivă primeşte o cantitate mai mare de venin decât ar primi de la un bărzăune.

 

Leave a Reply